miercuri , septembrie 23 2020

Aurul Rinului

In 1927, la conferinta europeana pentru armonizarea graficelor de circulatie a trenurilor s-a luat decizia de a pune in circulatie un nou tren de firma, care sa lege Anglia de Olanda, Germania si Elvetia.

Primul tren rapid pe distanta lunga Rheingold, cu numarul 101/102, a plecat din gara elvetiana Basel spre Hoek van Holland, prin Freiburg, Mangeim, Mainz, Köln, Duisburg, Amsterdam. Din Basel existau legaturi spe Geneva, Lucerna si Zürich, iar din Hoek van Holland se putea trece in Marea Britanie cu feribotul. La inceput, trenul era tractat de locomotivele S 3/6 (produse in Bavaria) si IV h (produse in Baden), iar din 1930, pe tronsonul Mangeim-Basel a fost testata o locomotiva de serie noua, BR 01. De la sfarsitul lui 1933 a preluat intreaga cursa intre Manheim si Basel, inainte ca circulatia trenului Rheingold si ca ,,intreruperea temporara a activitatii” sa dureze 12 ani.

MODERNIZAREA

Calatorie intre Anglia si Elvetia

Abia in Decembrie 1946 a plecat din nou trenul direct 163/164 din Gara Hoek van Holland spre Basel. In 1947 pe aceasta ruta au inceput sa circule trenuri rapide pe distanta lunga, iar in 1948 viteza acestora crescuse atat de mult, incat se putea ajunge de la Londra in Elvetia, prin Olanda, intr-o singura zi. La 20 Mai 1951, in Germania au fost introduse garniturile feroviare albastre. Trenul rapid pe distanta lunga 163/164 a primit cu aceasta ocazie denumirea de Rheingold (Aurul Rinului). In 1960, caile ferate ale Republicii Federale Germania au decis sa echipeze liniile Rheingold si Rheinpfeil (Sageata Rinului) cu vagoane cu acoperis de sticla. In 1962 a aparut pe sine trenul Rheingold cu noua infatisare. Vagoanele cu lungimea de 26,4 m erau echipate cu aer conditionat, iar viteza trenului putea ajunge la 160 km/h.

EXPRESUL TRANSEUROPEAN

Ruta de-a lungul Rinului

Dupa trei ani, caile ferate germane au transformat trenul de lux in Express Transeuropean (TEE), iar pana la sfarsitul lui 1966 locomotivele si vagoanele au fost vopsite in ivoar si rosu. Din acest motiv, trenul a avut, de-a lungul timpului, trei combinatii de culori: ivoar cu albastru, ivoar cu rosu, albastru. Locomotivele din acea perioada erau electrice, cel mai adesea din seria E 103. In 1973 s-a extins circulatia trenurilor: Basel-Emmerich am Rhein, Chur-Amsterdam si, iarna, Chur-Emmerich am Rhein. Atat vagoanele turistice, cat si vagoanele-restaurant circulau intre Geneva si Hoek van Holland. Totusi, propunerea cailor ferate germane de a prelungi ruta Rheingold prin Geneva spre Lyon nu a fost sustinuta de caile ferate franceze, din cauza problemelor legate de gabarit. Problema o cinstituiau vagoanele turistice supraetajate, la care francezii nu voiau sa renunte deloc.

In 1976 au fost scoase din exploatare cinci vagoane turistice, iar in locul lor, din iarna lui 1976 pana in vara lui 1979, au circulat cu Rheingold vagoane-bar.

Din 1979, ruta de circulatie a TEE 6/7 a fost modificata, din Hoek van Holland-Geneva, in Amsterdam-Geneva. Astfel, s-a intrerupt legatura cu feribotul spre Marea Britanie. Au ramas in componenta vagoanele cu legatura directa, fara transbordare, pe rutele Amsterdam-Milano, Amsterdam-Chiasso, Amsterdam-Chur, Emmerich am Rhein-Basel.

Ruta

In 1981, patru din cele cinci vagoane-restaurant cu cupola au fost casate, iar pe al cincilea l-a preluat societatea Eisehbahn-Kuriei pentru curse speciale. In 1983, pentru ca ruta Rheingold sa devina mai atractiva, pasagerii liniei Manheim-München TEE 17/16 puteau sa calatoreasca pe atractivul tronson Heidelberg-Stuttgart-Nördlingen-Augsburg. Pe tronsonul Mangeim-Stuttgart se exploata locomotiva electrica cu schema de culori speciala E 112.

Concurenta trenurilor Intercity a dus la ultima calatorie a expresului Rheingold din 30 Mai 1987. Acum circula exclusiv cu regim de cursa speciala: compania AKE-Eisenbahntouristik din Gerolstein are mai multe garnituri de acest tip, care circula pe mai multe tronsoane.

O RUTA ISTORICA

Caile ferate ale RFG

In Basel se gaseau trenuri locale, adaptate la trenurile pe distante lungi si calatoria putea sa inceapa. Trenul circula la maximul doi kilometri de fluviul care ii daduse numele, pana la estuarul acestuia. Din Basel, in dreapta fata de directia de mers a expresului Rheingold, se afla lantul muntos Padurea Neagra. In stanga, in afara de locurile in care muntii Kaiserstuhl inchid panorama, sunt vizivile, cel putin pe vreme frumoasa, varfurile colinelor Alsaciei. Dupa raul Neckar, se deschide panorama muntilor Odenwald si Pfaelzer, nu foarte inalti, dar pitoresti.

De la iesirea din valea ingusta a Rinului mijlociu, intre Bingen si Koblenz, incepe cea mai pitoreasca parte a traseului. Aproape toate reclamele pentru Rheingold au fost filmate in aceasta zona, printre castele stravechi si stanci ciudate, langa meandrele pitoresti ale fluviului. Lorelei, purtata de valuri pe legendara stanca de pe malul estic al Rinului, in cea mai ingursta parte a lui, oraselele Boppard si Sankt Goar, cu arhitectura lor medievala, ii uimesc si in ziua de azi atat pe turistii germani, cat si pe cei straini.

Tronsonul spre Koblenz este si el minunat, dominat in dreapta de Masivul Siebengebirge, iar in dreapta, de muntii Eifel, de inaltime medie. Frumusetea alpina se sfarsete la Köln. De aici, trenul trece printre pantele domoale ale Depresiunii Germaniei de Nord. Rinul inferior are si el farmecul lui complet deosebit.

About Vyorel

Check Also

Pe sine, spre tainele Romaniei

Pe sine, spre tainele Romaniei

Reteaua feroviara a Romaniei acopera, practic, intregul teritoriu al tarii. Puteti vizita cu trenul nu …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *