Locomotiva Crampton tip 2-1-0
La 20 iulie 1890, pe magistrala Paris-Lyon-Mediterana, locomotivele Crampton 604, tip 2-1-0, cu o garnitura de 157 t, a atins 144 km/h, devenind detinatoarea recordului epocii.
DE PE INSULA PE CONTINENT
Primul brevet i-a fost acordat constructorului Thomas Russel Crampton, al carui nume il poarta locomotiva, in 1842, dupa cativa ani de ucenicie alaturi de Daniel Gooch de la Great Western Railway (GWR). Dupa zece ani a reusit si sa puna in practica ideea acestei locomotive rapide. Paradoxul este ca aceasta locomotiva nu s-a bucurat de recunoastere la ea in tara. A fost data mai intai in exploatare pe continent, in Franta, Germania si Belgia. Aici s-a bucurat de o larga raspandire, iar in Franta era considerata cea mai reusita locomotiva de acest tip.
NUMARUL 80
Cea mai renumita dintre locomotivele Crampton, Continent, a circulat pe linia Paris-Strasbourg din 1852 pana in 1919, inaugurand, practic, transportul de mare viteza intre cele doua orase. Locomotiva a fost construita de firma Derosne-Cail & Cie din Paris si, in ciuda caracterului sau mai degraba sportiv, a circulat regulat aproape 70 de ani cu o garnitura usoara din vagoane de clasa I. Aceasta locomotiva, cu seria 80, a parcurs in anii in care a fost in exploatare, uimitoarea distanta totala de 3.916.014 km.
OPTIMA PENTRU TRANSPORTUL RAPID
Fundamentul constructiv al locomotivei Crampton il reprezinta cazanul masiv si amplasamentul rotilor motoare in spate, astfel incat centrul de greutate sa ajunga sub cazan si sa ii confere locomotivei o excelenta stabilitate in curbe. Astfel, a devenit o locomotiva optima pentru trenurile rapide.
Locomotivele Crampton au fost aproape fara probleme in exploatare, fiind deosebit de fiabile gratie a doua caracteristici. In primul rand, axul cardanic era echipat cu rulmenti masivi turnati, iar in al doilea, rotile din spate culisau in curbe pe flansa, ceea ce reducea substantial uzura cauzata de sarcina amplasata, de regula, pe rotile din fata si care nici macar nu era importanta, deoarece puteau fi schimbate foarte usor.
Locomotivele Crampton aveau un singur neajuns: forta de tractiune redusa. Erau ideale pentru curse rapide, dar nu permiteau tractarea unei garnituri grele.
Solutiile inteligente ale lui Crampton au influentat, ulterior, constructia mecanismelor locomotivelor electrice. Utilizarea unei biele intermediare sau a unui arbore de torsiune intre cilindru si rotile motoare sau arbori si-a confirmat efectiv eficienta dupa moartea constructorului
DE LA BADEN LA BOSFOR
Se poate afirma cu convingere ca in franceza o calatorie cu Crampton a fost mult timp, echivalentul unei calatorii cu trenul, ceea ce dovedeste cat de importanta a fost pentru Franta aceasta locomotiva. Aceasta locomotiva, raspunsul la toate cerintele de transport rapid, a fost exploatata in Germania, Franta, Belgia si Austria, si, de aceea, se gaseau practic in toate garile din Franta si de la Baden pana la Bosfor.
S-au pastrat pana azi doua locomotive Crampton: Continent, expusa la Muzeul National Feroviar din Mulhouse si Phoenix, din depoul Baden, care a fost multi ani locomotiva-scoala. Mai exista in Germania o copie a acestei locomotive construita de Maffei pentru caile ferate din regiunea Pfalz, care se afla acum la Muzeul Cailor Ferate din Nürnberg.
GOANA DUPA VITEZA
Unul dintre indicatorii principali ai oricarui mijloc de transport este viteza. De aceea, locomotivele cele mai rapide ale fiecarei epoci au devenit renumite, iar recordurile pe care le-au inregistrat au ramas in istoria feroviara. Recordul din 1890 al locomotivei Crampton a ramas ultimul record de viteza confirmat oficial in secolul XIX, pentru o locomotiva cu abur.
In 1804, prima locomotiva cu abur din lume, construita de Richard Trevithick, se deplasa cu o viteza de 8 km/h. In 1825, Locomotion 1, construita de Stephenson (tatal si fiul), ajungea, pe tronsonul Stockton-Darlington, la 24 km/h. In octombrie 1829, in cadrul testelor de la Rainhill (Marea Britanie), pe calea ferata Manchester-Liverpool, Rocket, construita tot la uzina Stephenson, a atins, pe un tronson plan, in linie dreapta, cu o lungime de 2,8 km, o viteza de 38,6 km/h (sau 46,6 km/h, dupa alte surse). Abia peste 19 ani avea sa se apropie de 100 km/h locomotiva americana Antelope, la 96,6 km/h. Peste doi ani, locomotiva englezeasca Great Britain ajungea la 125 km/h. Totusi, viteza era, in mile, sub 100 la ora.
Viteza de 100 mile/h (160,9 km/h era cea pe care s-a straduit sa o atinga o intreaga generatie de ingineri feroviari. Aceasta viteza era considerata granita intre viteza obisnuita si cea ridicata. Doar locomotiva Hurricane a reusit sa o atinga in 1837, pe sinele Great Western Railway, in Marea Britanie. Vitezele ridicate, in schimb, au inceput sa fie atinse abia in secolul XX. Crampton, cu viteza sa de 89,5 mile/h mai avea putin pana la o cifra rotunda.
| DATE-CHEIE | |
|---|---|
| Darea in exploatare | 1852 |
| Producator | Derosne-Cail & Cie, Paris |
| Comanditar | Caile Ferate Estice, Franta |
| Capacitate de tractare | 2290 kg |
| Sarcina pe osie | 12,6 t |
| Cilindree | 400 x 500 mm |
| Aria de incalzire a cazanului | 98,4 m² |
| Presiunea aburului | 4,2 kgf/cm² |
| Suprafata gratarului | 1,42 m² |
| Diametrul rotilor directoare | 2500 mm |
| Combustibil | 7 t |
| Apa | 7 m3 |
| Masa pe rotile libere | 12.400 kg |
| Greutate totala (fara tender) | 48.090 kg |
| Lungime totala | 12.728 mm |
