vineri , decembrie 4 2020
Locomotiva seria R tip 1-4-0
Locomotiva seria R tip 1-4-0

Locomotiva seria R tip 1-4-0

Intre 1889 si 1911 o uzina germana si patru susesti au produs o locomotiva de marfa cu abur, care a primit ulterior, in 1912, indicativul R (Rîbinski). Denumirea se datoreaza proiectarii ei de inginerul L. M. Levi, la comanda Societatii Feroviare Moscova-Vindava-Rîbinsk. In perioada 1897-1904 s-au construit cca. 2200 km de noi linii ferate: Bologoe-Pskov, Moscova-Vindava, Novosokolniki-Vitebsk, iar locomotivele cu formula de distributie a osiilor 0-4-0, folosite in epoca pentru garniturile de marfa, nu ii mai multumeau pe utilizatori. Levi a propus o locomotiva cu formula 1-4-0, cu motor tandem-compound cu patru cilindri, cu mecanism Allan de distributie a aburului, culise in interiorul sasiului si boghiu frontal Bissel cu o singura osie.

CONFORM DESTINATIEI
Desi reparatiile si intretinerea locomotivei erau dificile, din cauza nenumaratelor particularitati constructive, aceasta era puternica, se inscria usor in viraje, nu afecta negativ linia si a ramas la fel de populara timp de cateva decenii. Acest tip de locomotive a fost comandat de caile ferate Riazan-Ural, Moscova-Kiev-Voronej si de Sud-Est. S-au construit, in total, 477 de locomotive.
S-a dovedit in curand ca locomotivele din seria R mergeau foarte bine pe teren plat, dar erau nepotrivite pentru traseele accidentate si, de aceea, si-au schimbat ,,resedinta”. In perioada 1914-1917 toate locomotivele din seria R ale cailor ferate de Sud-Est au fost transferate pe linia Moscova-Vindava-Rîbinski, iar la mijlocul anilor 1930, de pe linia Riazan-Ural, pe liniile de Nord-Vest si Moscova-Belarus-Baltica. 41 de locomotive au circulat pe linia Moscova-Kursk, iar in anii 1925-1930, pe ruta Moscova-Nijni Nivgorod.

IN FATA CONCURENTEI
Pistoanele cilindrilor de pe fiecare parte erau montate pe tija comuna, aburul trecea din cilindrul de inalta presiune din dreapta, printr-o conducta, in cel de joasa presiune din stanga, iar din cel de inalta presiune din stanga, in cel de joasa presiune din dreapta. Sasiul avea o grosime de 30mm. In procesul de productie, constructia a fost modificata putin. Astfel, franele cu abur au fost schimbate cu frane pneumatice (New York sau Westinghouse), iar sub colectorul de abur s-au montat supape de siguranta cu parghie cu resort.
Locomotivele puteau fi echipate cu plug de deszapezire. Cand, la inceputul sec. al XX-lea, a fost proiectata pentru reteaua feroviara de stat o noua locomotiva de marfa (seria Șci) , aceasta, desi mai usor de intretinut din anumite puncte de vedere, era mai slaba la alti parametri decat precedenta. Locomotiva Rîbinski era cu 11 tone mai usoara, dar nu depasea, din punct de vedere al capacitatii de tractare, modelul Șci al profesorului N.L. Șciukin.
Pe rutele principale, locomotivele din seria R au fost inlocuite cu altele, mai puternice, inca din perioada interbelica, dar au continuat sa fie folosite pe rute secundare si pe caile ferate de uzina.

UZINA DIN BRIANSK
Uzina de Constructii de Masini din Briansk (BMZ) a produs 119 locomotive din seria R.
Aceasta a fost fondata in 1873, dupa ce a ajuns la Briansk linia ferata Orlovsk-Vitebsk. Curand, uzina avea sa fie condusa si detinuta majoritar de V.N. Tenișev. Sub conducerea lui, BMZ a devenit, din uzina de sine, una cu profil multiplu. In 1880, BMZ producea 30% din otelul rusesc, fabrica poduri si alte tipuri de constructii metalice (printre altele, si structura pentru peroanele acoperite ale garii Kiev din Moscova), vagoane de cale ferata, pluguri, semanatori, proiectile si grape. Din 1883 a inceput sa construiasca locomotive cu abur, salande, drage si docuri si, ulterior, si elevatoare.
BMZ a primit prima comanda de locomotive in 1890. Acestea erau locomotive din seria Cb cu formula 0-4-0 si motor compound. Din 1897 a inceput productia a 600 de locomotive de marfa de mare putere, din seria O, cu formula de distributie a osiilor 0-4-0, iar din 1899, a locomotivelor din seria Ț , de tip 1-4-0. Imediat dupa ele au intrat in productie si primele locomotive Rîbinski.
In 1900 uzina din Briansk a iesit pe scena internationala. Locomotiva N 850 cu sase osii motrice si sasiu articulat, prezentata de Expozitia Universala de la Paris, a fost recunoscuta ca fiind cea mai puternica din lume. Dupa inca trei ani, a inceput in SUA productia de astfel de locomotive sub licenta. Aceste locomotive s-au produs si in Rusia, iar cea prezentata la expozitie a functionat pana in 1957.
In perioada de dinainte de Revolutia din Octombrie, uzina a mai fabricat si garnituri de marfa din seria Ș , fabricate dupa proiectul lui V.I. Lopușinski, precum si renumita serie Șci, foarte raspandita.
Din 1901, uzina a fabricat si locomotive pentru trenurile de pasageri: seria G, tip 2-3-0 pentru calea ferata Vladikavkaz si CFCE, seria A, care dezvolta o viteza de pana la 100 km/h, seria Nv, cu o viteza nominala de pana la 90 km/h, devenita cea mai populara locomotiva de pasageri din Rusia ante-revolutionara. Din 1908, BMZ a fabricat locomotiva de pasageri de serie B, cu formula de distributie a osiilor 2-3-0, care a atins, in timpul testarilor, o viteza de 125 km/h. Aceasta a fost proiectata de inginerii din Briansk, sub conducerea lui N. Denisov si a lui S. Rosenblum.
In 1910 BMZ a fabricat primul tren electric (o rama cu doua vagoane, cu tractiune pe baza de acumulatori). Desi ajungea doar pana la 60 km/h, se distingea prin absenta fumului. S-a folosit pe linia Sankt Petersburg-Țarskoe Selo.

DATE-CHEIE
Darea in exploatare1899
ComanditarLinia Moscova-Vindavo-Ribinsk
ConstructorL. M. Levi
ProducatoriUzinele din Briansk, Putilovo, Sormovo, Koloma si Mülhausen
Sarcina pe osie13,25 t
Cilindree– inalta presiune: (2) 400 x 600 mm
– joasa presiune (2) 600 x 600 mm
Diametrul rotilor directoare1230 mm
Aria de incalzire a cazanului1555,6 m²
Presiunea aburului12 kgf/cm²
Suprafata gratarului2,54 m²
Masa pe rotile libere53.000 kg
MAsa totala61.000 kg
Lungime totala10.450 mm

About Vyorel

Check Also

Locomotiva electrica V 40 TIP 1-D-1

Locomotiva electrica V 40 TIP 1-D-1

Litera V din denumirea locomotivei vine de la adjectivul maghiar villamos, care inseamna electric. Gratie …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *