Trenul conurilor de brad
Train des Pignes circula pe una din ultimele linii ferate inguste, cu trafic regulat din Franta.
Inainte existau in Proventa trei garnituri cu acest nume. Acum mai exista doar una, care circula intre Nisa, pe Costa de Azur, si Dignes-les-Bains, in Alpii Maritimi.
INTRE RAZBOAIE SI CATACLISME
Constructia caii ferate montane a inceput in 1887. Dupa 5 ani se dadusera deja in exploatare tronsoane destul de lungi, dar a mai fost nevoie de inca 20 de ani ca din 1911 sa circule primele trenuri directe intre Nisa si Dignes-les-Bains. Lungimea traseului este acum de cca. 400 km. Trenurile pleaca din Gara de Sud din Nisa. Durata calatoriei pana la Dignes-les-Bains este de 5 ore. Operatorul liniei era in 1890 Compagne des chemins de fer du Sud de la France.
In 1925, acesta a fost inlocuit de Chemins de fer de Provence, care continua sa exploateze calea ferata cu ecartament de un metru pana in ziua de azi.
In al Doilea Razboi Mondial, reteaua feroviara a fost avariata grav in multe zone si s-a decis ca tronsoanele pana la Meyrargues si Toulon-St Raphaél sa fie scoase din exploatare, in loc sa fie reparate, din cauza costurilor ridicate. Ultimul Train des Pignes mai circula, in principal, gratie nenumaratelor proteste ale populatiei.
In 1992 s-a construit la 500 m spre vest de Gara de Sud, un nou terminal feroviar. Inundatiile de la mijlocul anilor 1990 au distrus in peste 40 de locuri linia si au demolat complet unul din viaducte. Timp de 15 luni, calea ferata a fost scoasa din functiune integral sau partial, iar lucrarile de reparatii au fost de durata. Tronsonul Nisa-Plaine du Var a fost complet reconstruit in toamna lui 2011 si urma sa treaca in regim de exploatare similar trenurilor urbane rapide.
Deocamdata, din Nisa circula 21 de perechi de trenuri suburbane, dintre care patru parcurg intregul traseu. Baza traficului de pasageri care numara 50.000 de persoane anual o constituie navetistii localnici, iar numarul pasagerilor continua sa creasca.
LOCOMOTIVELE LINIEI
Din 1935, locomotivele cu abur anterioare au fost schimbate cu automotoare Diesel. Pana in 1945 au fost in exploatare 12 automotoare BR ABH1 si ABH5, construite de Renault. Acestea puteau sa tracteze vagoanele pe pante de pana la 33‰. Din 1951, pe traseu au fost date in exploatare si patru locomotive Diesel electrice. Acestea au fost construite de Brissonneau et Lotz la uzina din Creil. Se foloseau pentru trenuri de marfa si trenuri lungi de pasageri. In 1971, au fost inlocuite de locomotive Diesel electrice mai fiabile. In 1977 au trecut exclusiv la transportul de marfa. Viteza lor maxima, de 50 km/h, era considerata prea mica pentru trenurile de pasageri. Astfel, pentru trenurile de pasageri a ramas in folosinta o singura locomotiva Brissonneau et Lotz.
In 1969 au fost achizitionate pentru reteaua de linii inguste Vivarais-Nisa patru automotoare Billard, care au fost exploatate doar cativa ani. Din 1971 pana in 1977, Caile Ferate Departamentale (CFD) din Montmirail au livrat 6 automotoare usoare, iar in 1984, firma Soulé din Bagnéres-de-Bigorre a livrat un automot cu vagon de comanda. In 2006, Caile Ferate Departamentale din Bagnéres-de-Bigorre au primit o comanda pentru doua automotoare AMP 800, ,,cu functii de franare si schimb de viteze de tip tramvai”, similare celor folosite deja cu succes in Corsica. In 2007 au fost comandate inca doua.
DE LA BAIE DES ANGES LA DIGNE-LES-BAINS
Traseul incepe din gara-terminus a Chemins de fer de Provence, Nisa. Cine nu cunoaste in ziua de azi acest ora celebru de pe Riviera Franceza? Este situat pe tarmul Marii Ligurice, in Baie des Anges, cu golfulete discrete, plaje extraordinare si apa azurie. Acest minunat loc de vacanta, cu 300 de zile senine pe an si vreme calda este ideal, dar nu e accesibil oricui. Totusi, in secolul XIX, multi aristocrati rusi au cumparat pamant si au construit aici, iar familia imperiala a ocupat golful Villefranche. In 1913 locuiau in Nisa aproximativ 3300 de rusi. Catedrala Sfantului Nicolae, construita in acea perioada, este si acum una din atractiile turistice ale orasului.
Din gara noua din centrul orasului trenul coboara in valea raului Var printr-o serie de 5 tuneluri. Drumul este larg la inceput, ingustandu-se treptat. Ruta trece adesea prin tuneluri. Pana la Entrevaux, calea ferata urmeaza cursul raului. De aici, incepe sa urce. Entrevaux seamana cu un muzeu in aer liber locuit. Casele sunt inghesuite pe malul muntos al raului Var, stradutele sunt foarte inguste iar sus, pe culme, se afla o fortareata medievala, cu o catedrala cu rol defensiv.
Pana aici, calea ferata a fost paralela cu autostrada 202. Inainte de Annot, autostrada o ia pe o ruta mai scurta, iar calea ferata face un viraj mare. Tunelul Col Saint-Michel este punctul cel mai inalt al traseului. De aici, trenul coboara spre Dignes-les-Bains. Tronsonul intre Thorame-Haute si Digne este considerat o capodopera a ingineriei. Are 16 viaducte din piatra, 15 din otel si 25 de tuneluri, dintre care cel mai lung, de langa Thorame-Haute, are 3,4 km. Inca o atractie reprezinta serpentina de langa Le Fugeret.
Punctul final al traseului, orasul Dignes, este renumit ca fiind cea mai veche statiune balneologica din tara. Se gasesc terme romane, construite pe izvoare termale inca de pe vremea Imperiului Roman. Denumirea completa a orasului ii reflecta principala calitate. O posibila sursa ar fi cuvantul galic din, care inseamna apa. Trenul parcurge cei 151 km ai rutei intre Nisa si Dignes-les-Bains in peste 3 ore, la viteze de pana la 75 km/h. Durata mare a calatoriei se datoreaza mai degraba numarului mare de opriri, decat motoarelor: aproape 15 opriri obligatorii, ca puncte de plecare pentru excursii in natura montana, salbatica si romantica, si aproape 33, daca sitit sa negociati cu mecanicul.
PENTRU AMATORII DE LOCOMOTIVE CU ABUR
In Mai si in Iunie circula duminica, intre Puget-Theniers si Annot, un tren suplimentar, cu locomotiva cu abur, care mai circula si in Iulie si August, sambata si duminica, intre Villars-sur-Var si Puget-Theniers. Garnitura este trasa de E 211, una din putinele locomotive cu abur Mallet ramase in functiune. Initial, in 1923, inainte de a fi folosita in Alpii Maritimi, aceasta locomotiva pentru linii inguste, produsa de Henschel, cu foruma de distributie pe osii (1B)’C h4vt (non-standard), fusese expediata in Portugalia. Sunt demne de tot atata atentie si cele 4 vagoane de pasageri, dintre care cel mai vechi, produs de firma elvetiana Hiessberger&Co., dateaza din 1901. Trenul nu depaseste 30 km/h si, in finctie de tronson, calatoria dureaza intre 45 de minute si o ora.