Vagonul-restaurant

Cu cat au devenit mai lungi traseele feroviare, cu atat mai mult au fost companiile feroviare nevoite sa se preocupe de confortul pasagerilor in timpul calatoriei.

Chiar de la inceputul dezvoltarii transportului feroviar a aparut ideea de a le oferi pasagerilor ceva mai mult decat un loc pe bancheta. Totusi, au trecut cativa ani de la aparitia ideii de ,,restaurant pe roti” pana la primele vagoane-restaurant.

INOVATIILE LUI PULLMAN
Aparitia vagoanelor-restaurant este strans legata de cea a vagoanelor de dormit. Ambele tipuri de vagoane au fost proiectate pentru o calatorie mai confortabila pe distante lungi si, de aceea, nu ne mira ca primele vagoane-restaurant au aparut in America, unde distantele erau, de regula, mult mai lungi decat in Europa.
Cel care a creat vagoanele-restaurant a fost George Mortimer Pullman, ebenist diplomat, care a introdus in SUA in 1857 noile vagoane de dormit. Inca din 1868 a dat in exploatare primele vagoane-restaurant. Acestea au reprezentat, evident, dezvoltarea logica a vagoanelor de dormit, care se bucurau deja de succes peste tot, deoarece pasagerii pe distante lungi, care innoptau in vagoanele de dormit, trebuiau si sa manance undeva.

COMPAGNIE INTERNATIONALE DES WAGONS-LITS
Ideea vagoanelor-restaurant si de dormit a fost introdusa in Europa de belgianul Georges Nagelmackers care a studiat in detaliu inovatiile lui Pullman in timpul unei calatorii in America, in 1869. In 1872, Nagelmackers a inceput sa exploateze vagoane de dormit pe majoritatea magistralelor feroviare europene si, din 1879, a introdus vagoane-restaurant pe caile ferate britanice.
Dupa inca un an, Nagelmackers a trecut in Europa continentala, cu o noua afacere: in 1880 societatea feroviara Berlin-Anhalt, in cadrul legaturii cu trenurile expres de pe ruta Berlin-Frankfurt am Main, a introdus, experimental, primul vagon-restaurant produs si deservit de firma lui Nagelmackers, Compagnie internationale des wagons-lits (Compania Internationala de Vagoane de Dormit). Un vagon de clasa a 3-a a fost transformat in restaurant, iar unul de bagaje, in bucatarie.
Pasagerii au adoptat bucurosi inovatia, iar in 1881 Nagelmackers a primit comanda pentru constructia primului vagon-restaurant.

RESTAURANTELE PE ROTI
Dupa succesul initial, CIWL fondata de Nagelmackers a incheiat cu majoritatea companiilor feroviare germane si europene contracte de livrare si deservire de vagoane-restaurant, precum si de vagoane de dormit pentru trenurile pe distante lungi. In 1914 compania era deja una din cele mai importante din Europa in productia si exploatarea de astfel de vagoane.
Totusi, concurenta vagoanelor-restaurant ale lui Nagelmackers era acerba. Inainte sa fie date in exploatare, mersul trenurilor prevedea opriri mai lungi pentru mese in restaurantele garilor. Ulterior, astfel de opriri s-au dovedit inutile si, evident, au atras proteste aprinse din partea proprietarilor restaurantelor din gari. Multi dintre ei si-au infiintat societati de vagoane-restaurant. Cel mai mare succes l-au inregistrat Germania, printre altii, Gustav Riffelmann si Gustav Kromrey.
In 1885, societatea de cai ferate de stat prusaca a semnat un contract exclusiv cu CIWL, renuntand la toti ceilalti furnizori de servicii. CIWL a obtinut si o cota-parte din actiunile societatii feroviare, infiintand o o filiala in Prusia, Societatea Germana de Vagoane-Restaurant, care a devenit cea mai importanta societate prusaca din domeniu.

POLITICA SI SUFRAGERIA PE ROTI
In Europa vagoanele-restaurant intrau, in primul rand, in componenta garniturilor de trenuri expres. Acestea au devenit cu adevarat utile abia cand au aparut garniturile cu vestibul de trecere intre vagoane, facand posibila intrarea pasagerilor in restaurant in timp ce trenul se afla in miscare.
Acesta este motivul pentru care societatea si-a atins potentialul si profitabilitatea maxime doar din anii 1890. In Europa trenurile expres si internationale, mai scumpe decat cele de pasageri obisnuite, erau ocupate, de regula, de inalta burghezie, iar vagoanele au fost construite in functie de gusturile acesteia.
In 1914, dupa ce a inceput Primul Razboi Mondial, exploatarea vagoanelor-restaurant a fost intrerupta. Multe dintre companiile feroviare europene si-au reziliat contractele cu CIWL, deoarece colaborarea cu o societate belgiana reprezenta un risc politic. Drept urmare, s-a schimbat complet directia de dezvoltare a vagoanelor-restaurant si de pasageri germane. In 1916 a fost infiintata societatea Mitropa (Mitterleuropäische Schlafwagen- und Speisewagen Aktiengesellschaft/Societatea de Vagoane de Dormit si Vagoane-Restaurant a Europei Centrale). Initial, societatea includea si caile ferate austro-ungare, dar, dupa razboi, s-a limitat la teritoriul Germanei.
In multe tari europene s-a organizat, dupa 1918, exploatarea la nivel national a vagoanelor-restaurant.
Cu toate acestea, CIWL a reusit din nou sa devina monopol in Austria, Polonia si Cehoslovacia. Dupa ce, ulterior celui de-al Doilea Razboi Mondial, CIWL si-a pierdut si aceste privilegii, s-a limitat la deservirea trenurilor de firma, cum ar fi Orient Expressul.