Căile ferate

Glacier Express

Expresul elvetian al ghetarilor (Glacier Express) parcurge o ruta construita printre ghetari si varfuri inzapezite. Aceasta trece peste viaducte exceptionale si prin tuneluri ascunse si curbate in serpentine.

Glacier Express, cu o viteza medie de doar 36 km/h, are reputatia de a fi cel mai lent express din lume. Calatoria de aproape 8 ore prin Alpi este atat de plina de frumuseti ale naturii, incat a devenit una din cele mai populare calatorii feroviare din lume.
Din 1982, ruta dintre regiunile invecinate Zermatt (sud-vest) si St. Moritz (sud-est) a devenit accesibila tot timpul anului, acestea exploatand in colaborare rutele Matterhorn-Gotthard (MGB) si Rhetia (RhB). Impreuna, acestea reprezinta cea mai mare retea feroviara elvetiana cu ecartament de 1m.

LA POALELE MASIVULUI MATTERHORN
Din Zermatt expresul o ia spre est, printre muntii dominati de varful Matterhorn (4478m).
Zermatt dispare curand din peisaj, iar garnitura cu 5 vagoane panoramice si un vagon-restaurant Gourmino ajunge pe primul tronson cu cremaliera al caii ferate, care coboara pana la 950m altitudine, spre valea Rhonului. Acest tronson are cea mai mare inclinatie de pe traseu.
In Visp se varsa in Rhon raul Mattervisp, iar ruta se indreapta spre est, spre izvorul acestuia, in Pasul Furka. Primii 9 km pe valea Rhonului, pana la Brig, sunt parcursi in paralel cu magistrala spre Lausanne a Cailor Ferate Federale Elvetiene (SBB).

Nu sunt multe locuri mai putin propice transportului feroviar decat Alpii Elvetieni. Muntii stancosi pot fi trecuti doar cu ajutorul unor astfel de minuni ale tehnicii.

PRIN PASUL OBERALP
Traseul Matterhorn-Gotthard cuprinde un tronson de 97 km din Brig spre Andermatt, printr-un tunel sub Pasul Furka si prin Pasul Oberalp spre Disentis. Lungimea pantei este de 10 km in Pasul Oberalp. Acesta este si el echipat cu sistem cu cremaliera pentru a urca panta extrem de abrupta. Din Brig, trenul o ia spre vest, dar mai jos de gara magistralei pentru ca, schimband directia, sa urce pe valea Rhonului. Pe valea larga, marginita de culmi inalte, se evidentiaza nenumarate margini de creste muntoase, cu mici sate montane. Dispre nord, de pe ghetarii Fischer si Oberaletsch, curg paraie cu apa rece ca gheata. In adancul trecatorii, aproape de Grengiols, linia ferata se apropie de punctul cel mai jos al vaii. Trenul traverseaza Rhonul pe un viaduct in curba, iar apo incepe sa urce un nou tronson cu cremaliera, in panta, dupa care dispare in tunelul in spirala, doar ca sa reapara mult mai sus fata de trecatoare. Urmatorul tronson cu cremaliera duce spre valea superioara a Rhonului. Imediat dupa acesta, trenul trece prin Oberwald si parcurge tunelul de baza Furka, cu o lungime de 15 km. Acesta a fost deschis in 1982 si a inlocuit urcarea prin Pasul Furka, impracticabil in fiecare iarna din cauza zapezii. Dupa iesirea din tunel mai sunt doar cativa pasi pana in Andermatt. Orasul este aproape complet inconjurat de munti, singura iesire fiind prin intortocheata si ingusta trecatoare Schöllenen. Aici, raul Reuss, vechiul drum spre Gotthard si linia ferata coboara spre Göschenen.

PE VALE
De cealalta parte a Pasului Oberalp, trenul coboara pe valea Rinului Anterior, unul din cele doua izvoare ale fluviului si, aproape de statiunea Disentis, trece pe liniile Rhetia.
Curand, trenul intra in Cheile Rinului, unde o alunecare de teren preistorica a acoperit valea. Trenul urca printre versanti albi, aproape verticali, care se inalta mult deasupra vaii. Spiralele incantatoare ale peretilor stancosi creeaza un peisaj minunat.
Peste inca 7 km, traseul face jonctiunea cu magistrala Albula de pe partea dreapta, cu plecare din St. Moritz, si traverseaza Rinul Posterior in drum spre Reichenau. Vagoanele trenului direct Glacier Express circula pana la Chur, inainte de intoarcerea in Reichenau si trasferul pe magistrala Albula.

LINIA FERATA ALBULA
Linia Albula este una din cele mai renumite ale Elvetiei. La inceput, dupa Thusis, urca pe valea Rinului Posterior. Aici, panta este destul de lina. Apoi, ruta trece intr-o zona in care insasi existenta unei cai ferate pare de neimaginat.
Vai cu pante abrupte, chei inguste printre munti si caborari la fel de abrupte spre fundul vaii fac din aceasta calatorie un adevarat eveniment. Pe masura ce expresul traverseaza muntii, pe pasagerii tematori ii asteapta cateva momente cu adevarat teribile. De exemplu, cele doua viaducte: Solis, aflat la aproape 90 m inaltime fata de fundul cheilor Schyn, si Landwasser, cu arcadele sale elegant curbate din piatra. Acesta se sprijina de un versant vertical de piatra, unde trenul dispare imediat intr-un tunel din care iese la lumina in Filisur.
Din gara Preda, incepe urcarea spre tunelul Albula. Traseul ataca imediat panta si urmeaza viraje si meandre incurcate. Aceasta cale ferata este o adevarata capodopera a ingineriei. Cel mai uimitor din toata calatoria este mersul lin al trenului. Pasagerii au oportunitatea minunata de a urmari, cu respiratia taiata, peisajele ce le trec prin fata ochilor. In sfarsit, traseul nu mai are de luptat cu panta si, printr-un tunel de 6km, ajunge in valea Engadinei.
Mai raman de parcurs ultimii km pana in St. Moritz, aflat la o altitudine de 1775 m. Desi calatoria dureaza aproape 8 ore, nimeni nu scapa de senzatia ca a trecut prea repede printre crestele inzapezite ale raiului alpin.

Pe drumul sau spre sudul Elvetiei, expresul trece prin 91 de tuneluri si peste 291 de viaducte.

Lasă un răspuns